BUJOR

BUJORUL

Bujorul este, prin excelență, o plantă rustică, rezistentă, cu viată lungă, foarte decorativ si cu un parfum puternic si extrem de plăcut. Perioada de înflorire este din primăvară târzie pana la începutul verii.

Bujorii formează tufe dese, cu frunze lucioase, de un verde închis, care rămân decorative chiar si fără flori.
Sunt specii si varietăți de talie mica, mijlocie sau arbustive, cu flori parfumate inconfundabil, simple sau bătute, acoperind o paleta larga de culori si nuanțe de la alb, rosu, purpuriu, roz, galben, pana la violet.

Exista, de asemenea, si soiuri cu flori bicolore. Indiferent de tipul florii, bujorul face o prezenta buna in orice gradina si mai ales într-una conceputa rustic. Se pretează foarte bine si ca floare tăiată, încântând cu aroma si frumusețea sa destul de mult timp, dacă avem grija sa schimbam apa cel mult o data la doua zile si sa–i punem doua-trei picături de miere.


Tehnologia de cultura poate fi aplicata de oricine cu un minim efort:

1. Cea mai buna perioada pentru plantarea bujorului este începutul toamnei, din septembrie pana in noiembrie. Astfel, planta va avea suficient timp să se aclimatizeze pe timpul iernii. Dacă se va folosi rădăcina, bujorul poate fi plantat la începutul primăverii. Bujorul cultivat in recipiente poate fi plantat din primăvară pana toamna târziu. Tufele de bujori se amplasează in spatii însorite sau, in caz de forță majora, in locuri semi umbrite, dar aerisite. Este bine sa nu fie plantați in apropierea imediata a zidurilor casei, gardurilor compacte sau a pomilor.

2. Solul cel mai bun pentru ei este cel afânat, argilos îmbogățit cu mraniță bine putrezita, sau si mai bine cu compost sau pământ de frunze, cu un drenaj normal, fără apă băltită.

3. Solul din jurul tufelor se menține liber si afânat.

4. An de an se va fertiliza cu mraniță, pământ de frunze bine descompuse, cenușă de lemne, compost; astfel, plantele se vor fortifica, devenind viguroase mai rapid si chiar dacă vor fi probleme cu apariția unui procent mai mare de buruieni, merita efortul.

5. Cât sunt încă in faza de boboci, se vor instala sisteme de susținere a tijelor florale care se apleacă pana la pământ sub greutatea proprie. Un suport elegant si eficient poate fi confecționat dintr-un inel metalic cu doua piciorușe fixate in pământ.

6. Udarea rațională nu trebuie neglijata nici in cursul verii, mai ales in iulie-august, când plantele isi formează mugurii florali incipienți pentru anul următor.

7. Rădăcinile de bujori nu se deranjează, decât la 4-5 ani de la plantare si numai dacă este nevoie, pentru ca înflorirea va avea de suferit o perioada mai îndelungată, atât cantitativ, cât si calitativ. Dacă se dorește înmulțirea prin divizarea tufei, atunci este de preferat ca aceasta operațiune sa se facă toamna, in septembrie-octombrie, cu mare atenție la mugurii subterani, care sunt fragili.

Fiecare rădăcină recoltata pentru înmulțire trebuie sa aibă cel putin doi asemenea muguri bine dezvoltați. Plantarea nu se face mai adânc de 5-10 cm, nici măcar in zonele mai geroase, deoarece întârzie înflorirea cu 2-4 ani. Unde este cazul, după plantare, se va face o mușuroire ușoară cu mraniță sau pământ de frunze, iar primăvara se nivelează la loc.

8. Sub nici o forma nu se taie frunzișul bujorului după înflorire; dacă tufa este bine îngrijită, frunzele sunt chiar estetice mult timp, iar hrănirea rădăcinilor este asigurata continuu, fortificând planta. Se pot înlătura numai tijele uscate si porțiunile ofilite sau rupte.